Capitolul 2 - Dovediţi tuturor că ideea dvs. este demnă și dezvoltaţi-vă propunerea.
4. Abordarea proiectării produsului/serviciului
Armed with insights on market needs, you will be well placed to develop your product or service. There are many ways of approaching the design/development phase but we will only cover design focused on the user and sustainable product design as these build on concepts already discussed. By efficiently carrying out the design process and truly considering the end user’s needs, you increase your chances of the product or service being adopted successfully.
Proiectarea începe cu percepția unei probleme și se termină cu un fel de soluție asociată.”
– K. M. Kim
Dacă sunteți înarmat cu informații despre nevoile pieței, veți fi bine plasat pentru a vă dezvolta produsul sau serviciul. Există multe moduri de abordare a etapei de proiectare/dezvoltare, dar aici vom acoperi doar proiectarea orientată către utilizator și proiectarea durabilă a produsului, întrucât acestea se bazează pe concepte discutate deja. Prin proiectarea eficientă a produsului și luând în considerare cu adevărat nevoile utilizatorului final, vă sporiți șansele ca produsul sau serviciul să fie adoptat cu succes.
Proiectarea centrată pe utilizator
Proiectare centrată pe utilizator (termen inventat de IDEO) este un cadru de procese în care se iau în considerare perspectivele umane pe tot parcursul procesului de proiectare. Proiectarea centrată pe utilizator reprezintă proiectarea experiențelor multisenzoriale, de obicei la interfața dintre om și tehnologie. Aceasta este una dintre multele discipline de proiectare care adoptă o abordare centrată pe persoane. Proiectarea centrată pe utilizator poate fi definită ca „o abordare creativă a rezolvării problemelor (…). Este un proces care începe cu persoanele pentru care proiectați și se încheie cu noi soluții adaptate nevoilor acestora. Proiectarea centrată pe utilizator constă din construirea unei empatii profunde faţă de utilizatorii pentru care proiectaţi; generarea de tone de idei; construirea mai multor prototipuri; partajarea produsului/serviciului creat cu persoanele
Procesul de proiectare centrată pe utilizator constă din trei etape:
Etapa de inspiraţie/descoperire: aflaţi direct de la persoanele pentru care proiectaţi și încercaţi să le înţelegeţi nevoile și provocările, lăsând deoparte toate presupunerile pe care le-aţi făcut înainte. Acest lucru se poate realiza prin interviuri, observaţii, conversaţii informale, cercetări secundare sau chiar punându-vă în pielea utilizatorului.
Etapa de ideaţie/creare a conceptului: brainstorm! Pe baza învăţăturilor din prima etapă, dezvoltaţi o mulţime de idei și soluţii. Faceţi acest lucru fără a judeca și fără a căuta să atingeţi perfecţiunea, ideile imperfecte sunt binevenite, cu siguranţă că puteţi învăţa ceva și din ele. O altă idee bună este să prezentaţi o parte din aceste concepte utilizatorilor și să înregistraţi reacţiile acestora; acest lucru vă ajută să vă informaţi pentru etapa următoare.
Etapa de implementare/prototipare: punerea în practică a ideii/soluţiei. Aceasta include crearea de prototipuri și dezvoltarea ulterioară a acestora pentru a crea un produs pe care îl puteţi introduce pe piaţă (gândiţi-vă la Lean Startup MVP și prototipare rapidă despre care am discutat mai înainte în acest capitol).
Un alt proces de proiectare centrat pe utilizator este proiectarea experienţei utilizatorului (designul UX). Acesta poate fi definit ca fiind „procesul de creare de produse care să ofere utilizatorilor experienţe semnificative și relevante. Aceasta implică proiectarea întregului proces de achiziţie și integrare a produsului, inclusiv aspecte de branding, design, utilizabilitate și funcţionare. Astfel, produsele care îi oferă utilizatorului o experienţă excelentă (de exemplu, iPhone) sunt concepute având în minte nu numai cu consumul sau utilizarea, ci și întregul proces de achiziţie, deţinere și chiar depanare a acestuia. În mod similar, designerii UX nu se concentrează doar pe crearea de produse utilizabile; ci ne concentrăm și pe alte aspecte ale experienţei utilizatorului, cum ar fi plăcerea, eficienţa și distracţia. ” (Sursă: Fundaţia Interaction Design)
Deși proiectarea bazată pe utilizator și designul UX par să fie evidente, este o greșeală comună a întreprinzătorilor de a dezvolta produse și servicii fără să înţeleagă cu adevărat utilizatorul final. Identificăm o problemă care trebuie abordată și apoi facem presupuneri despre soluţiile care trebuie dezvoltate. Aplicând aceste principii de proiectare pentru a aborda o problemă, știţi că veţi dezvolta o soluţie de succes, deoarece veţi menţine utilizatorii finali în centrul procesului.
De asemenea, atunci când proiectăm produse și servicii este important să luăm în considerare riscul părtinirii inconștiente – urmăriţi acest videoclip în care se prezintă motivele și consultaţi cea mai recentă investigaţie a Universităţii din Stanfort despre inovaţii și politici de gen.
Care este cel mai important lucru pe care trebuie să-l aveţi în vedere atunci când dezvoltaţi un produs sau serviciu?
“Deși este un clișeu, este vorba într-adevăr de clientul dvs. Singurul lucru de care trebuie să ţineţi cont este clientul. Puteţi dezvolta un model excelent și un serviciu excelent, dacă nimeni nu îl cumpără, nu faceţi afaceri. Dacă pierdeţi punctul de vedere al consumatorului, dacă nu pierdeţi din vedere și nu înţelegeţi încotro se îndreaptă tendinţele, oamenii nu vor mai cumpăra produsul dvs.”
-Steven Dring, CEO cofondator al companiei Growing Underground
Concentraţi-vă neîncetat pe a) a descoperi care sunt problemele/nevoile clienţilor dvs. b) a dezvolta produse/servicii care să satisfacă aceste nevoi, și chiar mai bine dacă soluţia dvs. poate crea avantaje aferente suplimentare. (…) Totul, și cu aceasta vreau să spun absolut totul, de la urmărirea partenerilor de distribuţie, la participarea la conferinţe și purtarea de discuţii, este secundar faţă de dezvoltarea unui produs care să răspundă la o nevoie profundă și să rezolve o problemă critică.”
– Abi Ramanan, CEO și cofondator al companiei ImpactVision
Proiectarea durabilă a produsului
Acest tip de proiectare se concentrează pe un produs sau serviciu care are la bază beneficii de mediu sau sociale. Există, de asemenea, diferite abordări pentru dezvoltarea acestor tipuri de afaceri. Noi ne vom concentra pe proiectarea economiei circulare și pe gândirea bazată pe ciclul de viaţă (life cycle thinking – LCT).
Proiectarea pentru o economie circulară trece de la „modelul nostru tradiţional luăm-producem-folosim-aruncăm la unul sub formă de buclă închisă, în care materialele, nutrienţii și datele sunt reîncărcate în mod continuu.” (Sursă: https://www.ideo.com/post/designing-a-circular-economy). Inspiraţia sa este natura: sistemele din natură nu risipesc nimic. Într-adevăr, deșeurile sunt de obicei egale cu produsele alimentare pentru o altă parte a sistemului. O mare parte din activitatea din jurul economiei și afacerilor circulare a fost condusă de Fundaţia Ellen McArthur, care s-a asociat cu IDEO pentru a crea un ghid de proiectare a produselor cu economie circulară, pe care vă recomandăm să-l consultaţi pentru a înţelege în profunzime aceste concepte. Un model circular construiește capital economic, natural și social și are la bază trei principii:
- Proiectarea din deșeuri și
- Păstrarea în uz a produselor și
- Regenerarea sistemelor naturale.
Aplicarea proiectării economiei circulare în sistemul alimentar presupune să privim dincolo de economia noastră tradiţională industrială și să ne gândim la modul în care se poate crea valoare din fiecare aspect al lanţului valoric, de la extracţie, producţie, utilizare până la eliminare. Este o mentalitate care necesită crearea de conexiuni între părţi ale industriei care nu au fost conectate anterior și care să extindă perspectiva asupra utilizatorului. În loc să se concentreze pur și simplu pe utilizatorul final, proiectarea economiei circulare necesită să se cerceteze și înţeleagă nevoile tuturor utilizatorilor sau utilizărilor materialelor din sistem” (sursă). În condiţiile actuale, de populaţie globală în creștere și resurse limitate, proiectarea economiei circulare oferă o abordare deosebit de interesantă pentru rezolvarea multor probleme din industria alimentară. Ne-am gândit că cel mai bun mod de a ilustra aceasta este să oferim o serie de exemple care lucrează pe diferite părţi ale
- Abordarea deșeurilor organice și furnizarea de hrană animalelor de fermă și fermierilor care cultivă plante. Entocycle utilizează larve pentru a transforma deșeurile organice (cum ar fi cafeaua și cerealele
uzate din procesele de fabricare a berii) în proteine de insecte durabile, care pot fi folosite pentru a hrăni animale de fermă, cum ar fi somonul.
- Fabricarea de piele vegană durabilă din fibra frunzelor de ananas: deși nu este vorba de un produs final din domeniul industriei alimentare, Pinatex este un material creat de Ananam, care colaborează cu fermierii la utilizarea unui produs agricol secundar pentru a crea un material de înaltă calitate, folosit de multe firme de modă
- Reciclarea reziduurilor de cafea în biocombustibili avansaţi, pelete de biomasă și, în viitorul apropiat, biodiesel: Biobean unește sectorul alimentar cu cel energetic prin construirea primei fabrici de reciclare a cafelei din deșeuri din lume.
- Creșterea salatei și a peștilor agricoli într-un sistem acvaponic în buclă închisă: Compania GrowUp Urban Farms a fost pionieră în domeniul fermelor urbane în care produsele (cum ar fi salata) sunt alimentate cu apă uzată de pești.
- Folosirea nutrienţilor din apele uzate și transformarea lor într-un îngrășământ pur, ecologic, care îmbunătăţește eficienţa nutrienţilor și reduce riscul de levigare și scurgere. Ostara a găsit un mod de a proteja cursurile de ape atât prin tratamentul apelor uzate, cât și prin crearea unui nou produs care să prevină poluarea ulterioară a acestora
- Ambalaj care se comportă la fel ca și mâncarea și revine la ciclurile naturale: Tipa a dezvoltat o folie compostabilă care se biodegradeaz în condiţii de compostare ambientală și poate reveni în natură la fel ca o coajă de portocală.
Oarecum similar cu conceptul de proiectare a economiei circulare, gândirea bazată pe ciclul de viaţă (Life Cycle Thinking – LCT) se referă la depășirea acordării atenţiei pe locul de producţie și procesele de fabricaţie, ca până acum, pentru a include impactul asupra mediului, impactul social și cel economic al unui produs pe durata întregului său ciclu de viaţă (sursă: Life Cycle Initiative). Alte metode de proiectare care au la bază concepţii similare sunt cradle to cradle și proiectarea regenerativă. Toate au la bază ideea că ar trebui să imităm sistemele naturale în care nu există deșeuri și unde o parte a producţiei creează o producţie suplimentară.
În industria alimentară există provocări interminabile care necesită un nou tip de gândire și o proiectare sustenabilă a produsului/serviciului. Aplicarea acestei perspective la noua dvs. aventură nu înseamnă doar că pătrundeţi pe pieţele inovatoare noi și neexploatate, ci oferă și beneficii mari sub formă de storytelling și potenţial de PR